Într-o conferință de presă susținută în fața unui panou cu 15.000 de proiecte aliniate alfabetic, premierul Bolojan a precizat că România s-a angajat în 2021 să crească viteza pe calea ferată, dar că, după patru ani de încercări, „infrastructura feroviară națională a respins ferm propunerea.” Premierul a adăugat că discuțiile cu Bruxelles-ul vizează acum „o coborâre a standardelor până la nivelul la care trenurile sunt dispuse să coopereze.”
Reprezentanții CFR Călători au confirmat pentru reporteri că au transmis o notă oficială Guvernului în care arată că locomotivele de tip LE 060-EA, construite în 1972 la Electroputere Craiova, „nu pot fi forțate să își depășească convingerile.” Un purtător de cuvânt a precizat că o creștere de viteză „ar necesita o regândire fundamentală a relației dintre locomotivă și șină,” menționând că tronsonul București-Craiova a fost parcurs în 1989 în exact același timp ca astăzi, „ceea ce demonstrează stabilitatea sistemului.”
Prefecții convocați duminică după-amiază au primit formulare pe care trebuie să bifeze, pentru fiecare proiect, dacă acesta este „terminat,” „aproape terminat,” sau „terminat într-un sens mai degrabă filosofic.” Un primar din județul Buzău, intervievat la ieșirea din ședință, a declarat că proiectul său de modernizare a unui pod este finalizat în proporție de 90%, „dar din păcate cele 10% sunt podul.”
Întrebat dacă mai are speranțe că România va absorbi cele 7,5 miliarde de euro până în august, premierul Bolojan a răspuns că da, „cu condiția ca toți factorii implicați, inclusiv locomotivele, să își asume responsabilitatea.” Comisia Europeană urmează să analizeze situația într-o ședință programată, conform agendei, pentru septembrie.