Tranzacția s-a desfășurat marți la o stână din apropierea localității Jina, unde ciobanul Vasile Comșa, 62 de ani, a respins succesiv ofertele de 500, 1.000 și 2.000 de dolari ale unui turist american aflat în concediu, pentru ca în aceeași după-amiază să cedeze același animal unui IT-ist din Cluj-Napoca pentru suma de 50 de lei, plătită în numerar și fără factură.

Într-un comunicat transmis ulterior de Asociația Crescătorilor de Ovine din Mărginimea Sibiului, decizia a fost descrisă ca fiind „strict tehnică, justificată în întregime și deloc legată de naționalitatea cumpărătorilor.” Reprezentanții asociației au precizat că Vasile Comșa „a aplicat o metodologie pe care o folosește din 1987 și care, până în prezent, nu a dat greș.”

Contactat telefonic, ciobanul a explicat că diferența de preț reflectă „distanța logistică reală dintre cumpărător și stână,” adăugând că „de la Cluj, omul se întoarce până diseară. Din Ohio, mai greu.” Întrebat dacă a luat în calcul cursul leu-dolar, Comșa a răspuns că „eu lucrez cu cursul câine-drum-de-țară, care este stabil din 1962.”

Cazul a atras atenția mediilor academice. Un cercetător de la Facultatea de Economie din cadrul Universității Babeș-Bolyai a publicat o analiză preliminară în care arată că, în condițiile în care câinele are o probabilitate de 94,7% de a se întoarce la stână în maximum 72 de ore, prețul real al tranzacției cu IT-istul clujean este de aproximativ 16,67 lei pe ciclu de revânzare. „Vorbim, în esență, despre un model de abonament,” a precizat cercetătorul, care a cerut să nu i se folosească numele „pentru că lucrarea nu este încă recenzată.”

Reprezentanții Fondului Monetar Internațional, contactați pentru o reacție, au transmis că analizează situația „cu interes profesional” și că modelul aplicat de ciobanul din Jina ar putea fi inclus într-un raport viitor despre eficiența alocării resurselor în economiile semi-formale. Un purtător de cuvânt al instituției a refuzat să comenteze direct, dar a precizat, în off, că „este prima dată în 30 de ani când vedem un agent economic român care înțelege exact ce face.”

IT-istul cumpărător, un bărbat de 34 de ani din zona Mănăștur, a declarat pentru un canal local că este „foarte mulțumit de achiziție,” deși a recunoscut că, până la închiderea ediției, câinele dispăruse din curtea apartamentului în care a fost transportat. „Probabil s-a dus să se familiarizeze cu cartierul,” a spus acesta, în timp ce verifica grupul de WhatsApp al asociației de proprietari pentru eventuale sesizări.

La stână, băiatul de 14 ani care a asistat la ambele tranzacții a fost intervievat de o echipă a unui post regional și a declarat că „bade Vasile știe ce face, dar n-aș zice că am înțeles tot.” Întrebat dacă a învățat ceva din experiență, băiatul a răspuns că „am învățat că, dacă vine americanul iar, să nu îi mai dăm apă din fântână, că oricum nu cumpără nimic.”

Vasile Comșa urmează să primească săptămâna viitoare o vizită de lucru din partea unei comisii interministeriale formate din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, ai ANAF și ai Institutului Național de Statistică, care își propune să cartografieze fenomenul. Conform agendei oficiale, comisia va analiza modelul „pentru moment,” urmând ca o concluzie să fie formulată, în formula deja cunoscută, până la finalul anului 2027.