Provocarea, distribuită pe mai multe portaluri sub titlul „Numai geniile reușesc,” le cere cititorilor să corecteze egalitatea 6/2 = 10-16 prin mutarea unui singur băț de chibrit. Conform unui sondaj realizat la cald de Institutul Cantacuzino, 87,4% dintre respondenți au declarat că au rezolvat-o, dar nu doresc să arate cum, „din motive practice care nu schimbă cu nimic concluziile prezentei analize.”

Reprezentanții site-ului care a publicat testul au confirmat că este vorba despre „o probă de dificultate ridicată,” precizând totodată că răspunsul corect a fost deja oferit în paragraful imediat următor enunțului, „pentru a respecta ritmul de lectură al utilizatorului român.” Întrebat dacă acest lucru nu compromite oarecum natura testului, un purtător de cuvânt al redacției a răspuns că „cititorii noștri preferă să se asigure că sunt genii înainte de a încerca să fie genii.”

Un pensionar din Buzău, intervievat la coadă la farmacie, a declarat că a rezolvat exercițiul „din prima, dar mental,” adăugând că la vârsta lui „chibriturile se folosesc la altceva.” Întrebat dacă ar dori să demonstreze rezolvarea pe o foaie de hârtie, pensionarul a refuzat politicos, invocând faptul că „nu mai are nimic de demonstrat nimănui după 1989.”

Psihologi consultați de redacție au explicat că testele de tip „mută un băț” nu măsoară, în mod tradițional, inteligența, ci „capacitatea persoanei de a accepta că un băț de chibrit poate rezolva probleme pe care școala românească nu a reușit să le rezolve în 30 de ani.” Conform unui studiu publicat de Academia Română, performanța la astfel de teste corelează slab cu reușita profesională, dar puternic cu probabilitatea ca subiectul să trimită rezultatul mai departe pe WhatsApp în următoarele 40 de minute.

Un IT-ist din Pipera, contactat telefonic, a recunoscut că a petrecut 22 de minute încercând să rezolve exercițiul pe pauza de prânz, după ce inițial estimase că „durează maximum 15 secunde, e literalmente aritmetică de clasa a doua.” IT-istul a precizat ulterior că a apelat la ChatGPT, care i-a oferit trei rezolvări posibile, dintre care două greșite și una „într-un sens mai degrabă filosofic.” Întrebat care a fost concluzia experienței, acesta a răspuns că „testul i-a confirmat că are IQ peste medie, ceea ce, de altfel, știa deja.”

Reprezentanții Ministerului Educației au luat act de fenomenul testelor virale de inteligență și au anunțat că analizează posibilitatea includerii acestora în bacalaureat, „într-o formă adaptată, cu chibrituri furnizate de la centru.” O comisie interministerială urmează să se pronunțe asupra oportunității măsurii până la finalul anului 2027, „în formula deja cunoscută.” Întrebat dacă a reușit personal să rezolve exercițiul, un secretar de stat a răspuns că „răspunsul există și va fi comunicat ulterior, printr-un comunicat oficial.”