Întâlnirea, organizată la Palatul Konstantin, l-a reunit pe președintele Vladimir Putin cu ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, precum și cu o delegație restrânsă „despre care nu se pot oferi detalii, cu excepția numelor, funcțiilor și fotografiilor de grup difuzate de agenția TASS la 11:42.” Reprezentanții Kremlinului au precizat că prezența șefului GRU la o discuție diplomatică „nu trebuie interpretată în niciun fel,” recomandând presei „să o interpreteze totuși cu prudență.”

Potrivit unui comunicat emis ulterior, parteneriatul strategic dintre Moscova și Teheran „trece la un alt nivel,” fără ca nivelul anterior să fie clarificat și fără ca noul nivel să fie definit. Surse din cadrul Ministerului rus de Externe au declarat că generalul Belousov a fost invitat „pentru a asigura un cadru tehnic adecvat,” adăugând că „atunci când participă șeful GRU la o întâlnire, înseamnă că întâlnirea era oricum cunoscută de șeful GRU.”

Ministrul Araghchi a explicat, într-o scurtă declarație tradusă cu o întârziere considerată de observatori „strategică,” că Iranul caută „o soluționare echilibrată” a tensiunilor din Golful Persic, în paralel cu negocieri separate purtate cu Statele Unite, cu care, a precizat acesta, „avem de asemenea un parteneriat strategic, doar că de tip diferit.” Întrebat dacă cele două parteneriate sunt compatibile, oficialul iranian a răspuns că „într-un sens mai degrabă filosofic, da.”

Analiștii militari occidentali au remarcat că prezența generalului Belousov la o întrevedere oficial diplomatică ridică întrebări legitime despre componenta de informații a parteneriatului. Un cercetător de la Institutul Royal United Services a declarat că „atunci când șeful spionajului militar stă la masă cu un ministru de externe, una dintre cele două funcții devine, prin definiție, redundantă.” Cercetătorul a refuzat să spună care.

Potrivit unui document obținut de presa rusă, agenda întâlnirii a inclus „cooperare economică, schimburi tehnologice și alte subiecte care nu pot fi enumerate aici din motive practice care nu schimbă cu nimic concluziile prezentei agende.” Observatori de la Sankt Petersburg au confirmat că, la finalul întrevederii, delegațiile au ieșit pe ușa principală, au fost fotografiate strângându-și mâinile timp de 23 de secunde și s-au îndreptat separat spre aeroport, „într-o formulă deja cunoscută.”

La Bruxelles, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze direct, dar a precizat că instituția „urmărește cu atenție evoluțiile” și „va lua act de situație,” urmând să o analizeze „până cel târziu în primăvara lui 2031.” Un diplomat occidental, contactat telefonic, a declarat că „singurul lucru îngrijorător la o întâlnire dintre ruși și iranieni este atunci când nu participă șeful GRU, pentru că atunci nu mai știi unde se desfășoară de fapt.”

Întrebat de jurnaliști dacă întâlnirea de la Sankt Petersburg va avea o continuare, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns că „o astfel de schimbare ar necesita o regândire fundamentală,” precizând că, pentru moment, parteneriatul strategic ruso-iranian „funcționează exact așa cum a fost imaginat, cu mențiunea că nu a fost niciodată imaginat în întregime.” Următoarea rundă de discuții este așteptată să aibă loc, conform agendei, „într-un loc care va fi anunțat după ce va fi avut loc.”