Reprezentanții Muzeului de Arheologie Prahova au confirmat miercuri că obiectele descoperite — trei colane de aur de 320 de grame, trei rotițe, două topoare mici și o brățară de bronz așezată cu grijă pe fundul gropii — au comunicat instituției, prin canale pe care arheologii preferă să nu le detalieze, că nu se simt pregătite să iasă în public „în actuala formulă cronologică."
Doctorul în arheologie Alin Frînculeasa a explicat că datarea artefactelor rămâne „problematică într-un sens mai degrabă filosofic", întrucât piesele par să provină din intervale despărțite de câteva sute de ani, ceea ce ridică întrebarea dacă obiectele au fost depuse împreună sau dacă, pur și simplu, întreaga epocă a bronzului trebuie reanalizată până vineri. „Am preferat să le întrebăm direct", a precizat cercetătorul, adăugând că răspunsul primit a fost „în general evaziv, dar politicos".
Surse din interiorul muzeului au declarat că unul dintre colane, cel cu modele ștanțate identificate pe ceramică din mai multe perioade, ar fi solicitat o pauză de reflecție de minimum 18 luni, invocând „o regândire fundamentală a propriei identități culturale". Brățara de bronz, descoperită ultima, ar fi cerut doar să nu fie fotografiată cu blitz.
Un pensionar din Ploiești, intervievat la coadă la casieria muzeului, a declarat că înțelege poziția obiectelor, precizând că „și el, dacă ar fi stat 3.000 de ani îngropat, ar vrea măcar o săptămână înainte să dea declarații". Comisia interministerială formată pentru analizarea cazului urmează să se pronunțe până la finalul anului, în formula deja cunoscută. Până atunci, tezaurul rămâne într-un seif climatizat, unde, potrivit muzeului, „este consultat periodic, dar nu insistent".